Jurnalul Psihologului
Trauma și dezvoltarea post-traumatică: cum se poate transforma suferința în creștere
Dezvoltarea post-traumatică nu înseamnă negarea suferinței sau minimalizarea traumei, ci transformarea ei într-o resursă pentru viață.
Durerea este inevitabilă, suferința este opțională.
Dezvoltarea post-traumatică nu înseamnă negarea suferinței sau minimalizarea traumei, ci transformarea ei într-o resursă pentru viață.
Băieții și bărbații se pot confrunta cu dificultăți semnificative la nivel psihologic. În același timp, percepția asupra terapiei se schimbă considerabil odată ce este trăită, devenind mai deschisă, mai nuanțată și, adesea, surprinzător de valoroasă.
Toți cădem, uneori, în astfel de capcane. Nimeni nu scapă complet de ele. Însă lumea ar fi un loc mai bun dacă am învăța cu toții să le gestionăm.
Să ieși dintr-o relație toxică nu presupune doar despărțirea și încheierea relației, ci înseamnă flexibilizarea unor tipare inconștiente de gândire și relaționare (care de obicei sunt foarte adânc înrădăcinate).
Anxietatea nu se poate rezolva prin „trucuri imediate”. E ca și cum ai încerca să pui un capac pe o oală care fierbe: pentru un timp, poate părea că problema e ținută sub control, dar presiunea crește și la un moment dat, tot va da pe afară.
Un copil nu știe să pună limite în ceea ce privește timpul petrecut fiind imersat în lumea digitală. Ce valoare mai are o jucărie pe lângă un ecran atât de interactiv?