Atractivitatea teoriilor conspirației poate apărea dintr-o multitudine de distorsiuni ale gândirii ce caracterizează modul în care noi procesăm informațiile. În acest articol am abordat motivele pentru care avem tendința să credem în conspirații și cum facem acest lucru.

Una dintre calitățile omului, ca specie, este abilitatea de a găsi tipare cu sens în lumea din jurul lui.

Cu toate că uneori teoriile conspirației pot să se bazeze pe o analiză rațională a dovezilor existente, de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă. Una dintre calitățile noastre, ca specie, este abilitatea de a găsi tipare cu sens în lumea din jurul nostru pentru a face relații cauzale. Totuși, uneori tiparele și cauzalitățile pe care noi le vedem nu există de fapt, mai ales atunci când simțim că evenimentele sunt dincolo de controlul pe care noi îl putem exercita. De asemenea, evenimentele care devin subiectul conspirațiilor au tendința să fie complexe și neclare. Cercetările ne arată că oamenii sunt atrași de teoriile conspiraționale atunci când se simt în derivă sau nesiguri pe ei.

În acest articol am abordat motivele pentru care avem tendința să credem în conspirații și cum facem acest lucru.

De ce credem în conspirații?

De ce credem în teorii ale conspirației
Imagine: Tarik Haiga , Unsplash.com

1. Nevoia omului de înțelegere și certitudine

Să căutăm explicații pentru evenimente este o dorință natural umană. Ne adresăm constant întrebări despre de ce se întâmplă anumite lucruri în felul în care se întâmplă. De ce trebuie să plouă când eu ies afară? De ce mi-a aruncat o privire atât de rece? De ce nu poți înțelege ce încerc să-ți spun?

Însă nu adresăm doar niște simple întrebări. Noi găsim repede și răspunsuri la acele întrebări - nu neapărat răspunsuri adevărate, ci mai degrabă răspunsuri care ne sunt confortabile sau care fac parte din felul în care noi privim lumea. Ne răspundem: Plouă pentru că am ghinion. Mi-a aruncat acea privire rece pentru că nu-i place ideea mea. Nu poți înțelege ce spun pentru că nu mă asculți.

Cu toții avem idei distorsionate (și adesea false)

Avem tendința să credem că lucrurile sunt așa cum le vedem noi, când, de fapt nu sunt așa. Oamenii cred în teoriile conspirației pentru că au investit emoțional în a le menține. Au depus efort în a înțelege explicația conspiraționistă în ceea ce privește evenimentul, citind cărți, navigând pe site-uri sau uitându-se la emisiuni TV ce le susțin credințele. Incertitudinea este o stare neplăcută, iar teoriile conspirației aduc înțelegere și certitudine, adică ne sporesc confortul. Să știi „ceva” e mai plăcut decât să nu știi nimic.

2. Nevoia de siguranță și control

Oamenii au nevoie să simtă că au control în propria viață. De exemplu, mulți se simt mai în siguranță atunci când sunt șoferi decât dacă sunt pasageri pe locul din dreapta. Bineînțeles, chiar și cei mai buni șoferi pot suferi accidente din cauze ce nu intră în sfera lor de control. Teoriile conspirației le pot oferi oamenilor o senzație de control și siguranță. Acest fenoment devine mai evident mai ales când ne simțim bulversați, confuzi, temători.

3. Nevoia de a menține o imagine de sine pozitivă

Filtrarea selectivă este cea mai des întâlnită eroare de gândire!

Cercetările din domeniul psihologiei au arătat că oamenii care se simt marginalizați social sunt mai predispuși să creadă în teoriile conspirației. Cu toții ne dorim să ne menținem imaginea de sine pozitivă, ceea ce vine de obicei din rolurile pe care le avem în viața noastră - locul nostru de muncă, relațiile cu familia și cu prietenii noștri. Când știm că facem o diferență pozitivă în viața celorlalți - ca părinți, soți, prieteni, mentori - ne vedem viața ca fiind valoroasă, demnă de trăit și ne simțim bine cu noi înșine. Așadar, dacă eu îmi petrec timpul cercetând teoriile conspirației (dar las la o parte ce nu-mi susține punctul de vedere!), acestea îmi induc un sentiment de valoare, ca și cum aș fi aparținătorul unei cunoașteri privilegiate. Pe de altă parte, oamenii care, de exemplu, cred că încălzirea globală este reală și că vaccinurile sunt sigure nu au aceeași viziune deoarece înțeleg că în spate stă o știință. Mai degrabă ei îi cred pe experții din domeniu.

Atractivitatea teoriilor conspirației poate apărea dintr-o multitudine de distorsiuni ale gândirii ce caracterizează modul în care noi procesăm informațiile. Cum ajungem să credem în conspirații? Mai jos am punctat câteva mecanisme psihice prin care interpretăm lumea.

Filtrarea selectivă (eroarea de confirmare) este cea mai des întâlnită eroare de gândire și este un fel de „motor puternic” în conspirații. Cu toții avem o tendință naturală de a ne investi atenția mai degrabă asupra dovezilor care ne susțin punctul nostru de vedere, care vine la pachet cu tendința de a evita dovezile care contrazic informațiile incongruente cu credințele noastre.

Eroarea de proporționalitate este tendința noastră de a asuma că evenimentele importante au cauze importante, așadar cu miză mare, iar asta se poate reflecta în acceptarea teoriilor conspirației.

Persoanele care susțin teoriile conspirației se implică în comportamente conspiraționiste.

Proiecția se manifestă în tendința noastră de a fi influențați de emoțiile și trebuințele noastre, de structura noastră de personalitate atunci când interpretăm realitatea. Este foarte probabil ca persoanele care susțin teoriile conspirației să se implice în comportamente conspiraționiste, cum ar fi răspândirea informațiilor false sau tendința de a fi suspicioase de motivele altora. Dacă te implici în astfel de comportamente, ți se pare normal ca și alții să o facă, lucru ce face ca teoriile conspirației să fie mai plauzibile și să devină răspândite pe cale largă.

Bineînțeles, contează mult și cine ne spune aceste teorii conspiraționiste: o persoană apropiată în care (nu) avem încredere, o autoritate, o persoană anonimă pe care nu o cunoaștem, dar pare să explice foarte bine un anumit fenomen.

În aparență, teoriile conspiraționiste par să aducă mai multă certitudine, dar ele de fapt reduc certitudinea, iar oamenii se simt și mai nesiguri. Cei care cred în conspirații nu sunt siguri care este explicația adevărată a unui eveniment, ci cred că „povestea oficială” este doar o poveste de mușamalizare a adevărului.

Așadar, am evidențiat câteva motive care susțin căutarea noastră a teoriilor cosnpirației. Dar oare… ne ajută ele să ne satisfacem nevoile noastre reale?