Am ales niște discuții și cercetări stiințifice din diverse domenii ale psihologiei cu o largă aplicabilitate, care vă pot lărgi orizonturile în ceea ce privește... viața.
Înțelegerea relațiilor interumane trebuie să ia în considerare unul dintre cei mai puternici determinați ai comportamentului uman: nevoia inepuizabilă, adaptabilă și primordială a omului de a iubi.
Narcisistul nu te va asculta niciodată, dar îți va reține toate vorbele, le va scoate din context, le va deforma și le va întoarce împotriva ta.
Expresiile pot îmbunătăți bunăstarea grupului, comunicând stările noastre interioare celor din jurul nostru. Tristețea, de exemplu, semnalizează grupului că ceva nu este în regulă.
Pentru cineva cu PTSD, amintirea activează aceeași cascadă neurochimică precum evenimentul original.
Tulburarea tinde să se moştenească, chiar ştim că genetica are un rol major în acest sens. Însă nu înseamnă că există o singură genă bipolară. De fapt, probabilitatea de a dezvolta tulburarea bipolară e stimulată de interacţiunea dintre mai multe gene într-o formulă complicată pe care încă încercăm s-o înţelegem.
Când te afli într-o situație care implică numere, probabilitate, sau detalii multiple, oprește-te un moment și gândește-te că răspunsul intuitiv ar putea fi răspunsul greșit.
Presupunerea tipică e că, dacă cineva înșală, ceva e în neregulă cu relația sau cu tine. Dar nu se poate ca milioane de oameni să fie toți patologici.
Într-un discurs profund despre tehnologie și despre putere, autorul și istoricul Yuval Noah Harari explică diferențele esențiale între fascism și naționalism - și ce impact are consolidarea datelor noastre personale pentru viitorul democrației.
Pe rând vesel și obsedant, poetul Shane Koyczan ia pulsul sentimentului de-a fi tânăr și diferit. „Până-n ziua de azi”, proza sa poetică despre intimidare, a captivat milioane, ca un video-virus (creat în stil crowd-source, de 80 de desenatori). Aici, el ne oferă o versiune glorioasă, cu o poveste de fundal și acompaniament de vioară interpretat de Hannah Epperson.
Limbajul corpului influenţează modul în care ne percep ceilalţi, dar poate schimba şi modul cum ne vedem noi înşine.
S-a investigat care sunt aspectele ce contribuie cel mai mult la fericirea noastră în viață. Să fie sănătatea? Să fie partenerul de viață? Să fie banii? Să fie spiritul optimist?
Cât de important este să fim recunoscători pentru ceea ce trăim, pentru ceea ce avem - iată o cale spre fericire!
Să ne acceptăm temerile și nesiguranțele, cultivându-ne încrederea în noi înșine.
Dr. Helen Fisher este cunoscuta in lumea intreaga ca „Cercetatoarea iubirii", fiind interesată de descoperirea mecanismelor iubirii.
Putem prezice cât de fericiți vom fi? Putem prezice cât de tare vom suferi dacă nu vom reuși un lucru important pentru noi?
„Timpul zboară atunci când faci ce-ți place." Așa să fie?
Psihologia pozitivă este studiul științific al caracteristicilor care fac ca viața să merite să fie trăită. Psihologia pozitivă are în vedere studiul funcționării umane pozitive și dezvoltarea personală sub aspect biologic, personal, relațional, instituțional, cultural și global al vieții.
Cum știm că am luat decizia corectă? Când e cel mai bun moment pentru a lua o decizie? De fapt, cât de des luăm decizii conștiente?
Se spune că omul este o ființă rațională. Poate ar fi timpul să aflăm mai multe.
Este de dorit nu un optimism orb, ci un optimism flexibil - să fim cu ochii larg deschiși.