Oricât ai vrea, nu există alegerea cea mai bună. O opţiune devine bună sau proastă prin ceea ce alegi să faci cu ea.
Paradoxul alegerii se exprimă în nenumărate situaţii de viaţă, de la cele banale, cotidiene, la cele cu adevărat importante. Cu cât lumea devine mai sofisticată şi pare a oferi o supraabundenţă a posibilităţilor de a alege, cu atât dificultatea în luarea deciziilor creşte.
Atunci când numărul opțiunilor crește, alegerea devine grea, devine o sursă de neliniște și nefericire. De multe ori e posibil să regreți alegerea făcută sau să te întrebi dacă a fost într-adevăr cea mai bună. Astfel, paradoxal, alegerea poate avea aspectele ei negative, care se înmulțesc odată cu opțiunile. S-ar putea să avem din ce în ce mai des senzația că suntem depășiți de situație, că lucrurile ne scapă de sub control. Așa că atunci când oamenii iau decizii, chiar dacă rezultatele alegerilor făcute sunt bune se simt dezamăgiți de ele, se învinovățesc.
Paradoxul alegerii arată că atunci când trebuie comparate mai multe posibilităţi, responsabilitatea este mai mare, iar când diferenţa între o alegere făcută (greşită) şi o alta este prea mare, acest fapt conduce la disonanță cognitivă – o dizarmonie interioară, un dezacord cu sine, o ruptură între dorinţele, convingerile cuiva şi acţiunile deja îndeplinite, ceea ce va avea impact asupra altor alegeri.
Există astăzi, mai mult ca oricând, atâtea posibilităţi de a alege, încât am putea eşua pentru că nu ne putem decide ce să alegem din ceea ce se poate, pentru că ne dorim altceva, mereu altceva sau prin comparaţie cu alţii.
Răspunsul e simplu: ai fi putut întotdeauna să alegi mai bine. Dar și mai rău. 😅
Data publicării
18 Sep 2022
Etichete
Emoții, Personalitate, Viață, Abilități, Consiliere,
Adresă web
