Un adult care se străduiește să aibă încredere în sine a fost, de multe ori, un copil căruia judecata i-a fost frecvent invalidată sau negată.
Cuvintele negative au un impact mult mai mult decât cele pozitive, iar la vârsta adultă ele ajung să fie vocea interioară. Dacă mesajul a fost de invalidare, vocea din mintea ta îți va spune din nou şi din nou, acelaşi lucru: că felul în care te raportezi la viață nu este adecvat. Un istoric de invalidare duce la multe îndoieli față de sine.
Cum sună invalidarea:
👉 Nu are de ce să-ți fie frică, îți spun eu. (Deși tu asta simțeai.)
👉 Nu trebuie să te simți așa, nu ai niciun motiv. (Deși aveai, chiar dacă nu puteai să verbalizezi asta.)
👉 Nu e așa greu precum ți se pare. (Deși pentru tine era.)
👉 Nu ți-e frig, nu vezi că e cald afară? (Deși ție îți era frig.)
Invalidarea emoțională presupune să respingi, ignori sau minimalizezi gândurile, sentimentele sau comportamentele unei persoane. Invalidarea transmite mesajul că sentimentele tale nu contează sau sunt inadecvate, nepotrivite. Un copil care trece prin astfel de experiențe ajunge, ca și adult, să nu se încreadă în propriile gânduri, simțiri, trăiri și senzații ale corpului.
Oamenii au tendința să invalideze emoțiile altuia pentru că nu sunt capabili să proceseze emoțiile pe care le are celălalt (și nici emoțiile proprii, bineînțeles). Ori, validarea emoțională implică un anumit grad de empatie sau conectare autentică cu sinele; implică să știi să te pui în locul celuilalt, să îl înțelegi și să-i trăiești sentimentele.
Data publicării
20 Sep 2022
Etichete
Emoții, Anxietate, Fericire, Viață, Compasiune, Abilități, Consiliere,
Adresă web
