Mituri despre schizofrenie

Chiar dacă schizofrenia nu este vindecabilă, ea este tratabilă. Se pot face multe lucruri în legătură cu gestionarea bolii. Să nu uităm că persoanele cu schizofrenie sunt persoane, nu diagnostice.

Există multă dezinformare în legătură cu schizofrenia. Unele informații incorecte vin din filmele care au tendința de a agrava și dramatiza simptomele ei sau din felul în care oamenii folosesc stereotipurile când discută despre tulburările mintale.

Lipsa de cunoștințe a dus la formarea multor mituri în ceea ce privește schizofrenia, generând frică și prejudecăți în legătură cu cei care suferă de această tulburare. Fără să deconstruim aceste mituri, persoanele care suferă de schizofrenie vor evita să ceară ajutor, sunt stigmatizați, se auto-vătămează și cad în capcanele fricii și ale disperării.

Schizofrenia este o tulburare psihică de natură cronică, ce afectează felul în care o persoană gândește, percepe, simte, se comportă și relaționează. Printre simptomele ei se numără: ideile delirante, halucinațiile, limbajul dezorganizat, comportamentul dezorganizat sau catatonic, simptomele pozitive și/sau negative.

Iată câteva dintre miturile în legătură cu schizofrenia.

Mitul 1: Schizofrenia înseamnă personalitate multiplă.

Oamenii cred că o persoană care are schizofrenie se poartă ca două personalități distincte. Nu e așa. Nu are nicio legătură cu tulburarea de personalitate multiplă. În schimb, ea are distorsiuni și idei false în ceea ce privește perceperea lumii și câteodată pierde contactul cu realitatea (pot apărea iluzii și/sau halucinații).

Mitul 2: Persoanele cu schizofrenie sunt agresive, violente.

Și acest mit provine tot din filme, dar lucrurile în realitate nu stau chiar așa. Chiar dacă persoanele cu schizofrenie se comportă impredictibil uneori, cele mai multe nu sunt violente, mai ales dacă au tratament medicamentos. Când unii oameni diagnosticați din punct de vedere psihiatric acționează violent, de obicei au și alte tulburări asociate sau au probleme cu consumul de substanțe. Din punct de vedere al simțului comun, cei cu schizofrenie sunt văzuți ca sadici, impredictibili și violenți. Chiar dacă este adevărat că unii cu schizofrenie comit crime, cei mai mulți nu sunt violenți. La ideea că cei cu schizofrenie sunt violenți a contribuit stigma ce învăluie această tulburare.

Mitul 3: Oamenii care au schizofrenie nu sunt inteligenți.

Într-adevăr, schizofrenia poate afecta gândirea, astfel că apar dificultăți în ceea ce privește atenția, memoria, gândirea abstractă, organizarea gândurilor și a comportamentelor, luarea de decizii și comunicarea, dar acest lucru nu înseamnă că nu sunt inteligenți. În ciuda acestora, unele persoane cu schizofrenie merg la școală, la universități, își mențin locul de muncă și se implică în activități care le solicită mintea în diverse moduri.

Schizofrenia este tratabilă.

De-a lungul istoriei au existat mulți oameni creativi și deștepți care au fost diagnosticați cu schizofrenie, cum ar fi Vaslav Nijinsky (dansator de balet), John Nash (câștigătorul premiului Nobel) sau Elynn Saaks (decan, profesor universitar în psihologie, psihiatrie și drept). Cercetările continuă mai ales în ceea ce privește legătura dintre gene care pot avea legătură cu psihoza și creativitatea.

Mitul 4: Dacă ai schizofrenie, trebuie să stai internat la spitalul de psihiatrie.

Mai demult exista acest obicei deoarece nu se cunoșteau prea multe despre această tulburare mintală. Acum nu mai este cazul, doar în situația în care persoana nu se poate gestiona singură sau reprezintă un pericol pentru ea însăși sau pentru alții. Persoanele cu schizofrenie își pot întemeia o familie și pot beneficia de numeroase intervenții (medicamentoase sau psihologice). De exemplu, există organizații și asociații care activează în domeniul sănătății mintale, oferind servicii de consiliere, psihoterapie și activități de terapie ocupațională (cum ar fi Fundația Estuar).

Persoanele cu schizofrenie sunt persoane, nu diagnostice.

Mitul 5: Cei cu schizofrenie nu pot avea un loc de muncă.

Într-adevăr, diagnosticul de schizofrenie poate fi un impediment pentru a găsi și păstra un loc de muncă, mai ales din cauza afectării funcționării zilnice și a stigmei. Mulți dintre ei rămân neangajați din cauza severității tulburării, dar cu un tratament medicamentos potrivit și cu o funcționare zilnică bună, unele persoane își găsesc un post care să li se potrivească. Dacă sunt complianți cu tratamentul care li s-a prescris și participă la diverse activități psiho-sociale, persoanele pot funcționa destul de bine. Un loc de muncă potrivit ajută persoana cu schizofrenie să fie ancorată în realitate, simțindu-se în control, știind că-și valorifică abilitățile. De asemenea, se recomandă un loc de muncă cu cât mai puține conflicte și stres.

Mitul 6: Schizofrenia face ca persoanele să fie leneșe.

Într-adevăr, această tulburare face ca unei persoane să îi fie mai greu să se ocupe de activitățile zilnice precum îmbrăcarea și îmbăierea. Dar acest lucru nu înseamnă că este leneșă, ci că uneori are nevoie de ajutor în rutina zilnică. De asemenea, starea de apatie care poate fi confundată cu lenea poate fi un efect secundar al medicamentelor.

Mitul 7: Schizofrenia este vindecabilă.

Chiar dacă schizofrenia nu este vindecabilă, ea este tratabilă. Se pot face multe lucruri în legătură cu gestionarea bolii, cum ar fi medicația, practicile de reabilitare și terapiile psiho-sociale. Acestea ajută ca persoana să ducă o viață cât mai independentă și productivă. Cu toate că schizofrenia poate afecta sever funcționarea zilnică, faptul că o persoană este diagnosticată cu această tulburare nu înseamnă că trebuie internată la spital.

Mitul 8: Cei cu schizofrenie nu au nevoie de prieteni sau de suport social.

Având în vedere tendința spre izolare, anxietate, gândire paranoică, simptome negative sau rușine în legătură cu stigmatizarea, persoanele cu schizofrenie au nevoie de suport la fel de mult ca alte persoane, mai ales din partea familiei și a prietenilor. Relația poate că nu mai este cea care a fost înainte de diagnosticare, dar legăturile sociale sunt foarte importante în gestionarea tulburării. Din păcate, schizofrenia atrage multe idei și credințe care nu sunt conforme cu realitatea cercetărilor psihologice și psihiatrice. În ultimii 100 de ani s-au acumulat numeroase cunoștințe în ceea ce privește tratamentul și gestionarea acestei tulburări. Tratamentul schizofreniei este un proces care se întinde, de obicei, pe toata durata vieții. Intervenția psihosocială crește efi¬ciența tratamentului medicamentos și invers, iar terapiile de grup sunt eficiente în reducerea izolării sociale și ameliorarea contactului cu realitarea.

Persoanele cu schizofrenie sunt persoane, nu diagnostice.