Nu te sfii să te lauzi pe tine însuți: meriți să te apreciezi atunci când faci un lucru bun. Pentru o bunăstare emoțională, e important să arăți sprijin și apreciere.

Noi, ca oameni, avem o nevoie profundă de a ne conecta cu ceilalți, indiferent de vârstă, gen sau de statutul social. Avem o reală nevoie de a ne simți auziți, înțeleși și apreciați, iar acestea vin - în mare parte - din validare.

Validarea este, în esență, actul de a te simți văzut, auzit și înțeles.

Ce înseamnă să fii văzut? Adică să fii „băgat în seamă”: când vorbești cu cineva, acea persoană este atentă la tine, nu la altceva. Să fii auzit presupune ca cineva să te asculte activ, să înțeleagă mesajul pe care vrei să-l transmiți, nu să sară cu sfaturi de care nu ai nevoie. Să fii înțeles înseamnă să simți că persoana a priceput ce ți se întâmplă, cum te simți, ce se întâmplă cu tine.

Validarea - de ce e esențială
Imagine: Elevate , Unsplash.com

Validarea are beneficiul de a ne calma temerile și îngrijorările, de a aduce un plus de bucurie și entuziasm, de a evita sau a rezolva rapid conflicte, de a face ca noi să ne deschidem mai mult, etc.

Validarea este cheia în a clădi o relație stabilă cu tine sau cu o altă persoană. Când cineva se confruntă cu o invalidare, aceasta le afectează stima de sine, la fel ca și încrederea. Mulți părinți, profesori și alți profesioniști nu realizează impactul uriaș pe care îl au cuvintele. „Tu ar trebui să… De ce nu faci…? Tu ar trebui să fii mai degrabă ca…” sunt obstacole în conectarea cu celălalt (sau cu tine însuți).

Invalidarea transmite mesajul că experiența emoțională a cuiva este nesemnificativă.

Validarea e ca și cum ai primi un feedback de genul: „Ceea ce fac și ce spun are importanță pentru tine. Mă auzi. Mă vezi. Te gândești la mine. Îți pasă de mine. Te simt aici cu mine.”

Opusul validării? Invalidarea: „Nu dau doi bani pe ce vrei, pe ce spui, pe ceea ce gândești. Cui îi pasă?”, „Hai că prea exagerezi.”, „Nu știi despre ce vorbești.” Invalidarea este un proces de negare, respingere, judecare sau ignorarea sentimentelor celorlalți (sau ale tale). Invalidarea transmite mesajul că experiența emoțională a cuiva este nesemnificativă, inacurată și/sau inacceptabilă (ceva de genul: nu trebuie să te simți așa, că situația asta nu înseamnă mare lucru, așa cum zici tu.)

Unul dintre cele mai frumoase lucruri atunci când ești îndrăgostit(ă) este că primești multă validare: ce bine arăți, ce atent(ă) ești, ce frumos gândești, etc. Astfel de remarci ne ajută să ne simțim apreciați, valoroși, mândri în legătură cu noi înșine și cu persoana iubită care ne apreciază atât de mult calitățile noastre.

În schimb, unele dintre cele mai deprimante lucruri despre o relație este atunci când primești o întreagă serie de comentarii invalidante, cum ar fi: „ești atât de egoist(ă), de prostănac(ă), ce cap sec ești!”. Invalidarea poate accentua dificultățile emoționale personale sau într-o relație.

Cum validăm?

Când ascultăm activ și arătăm că ne pasă, de cele mai multe ori doar prin faptul că suntem prezenți, de fapt noi validăm. Atunci când validăm o nevoie, arătăm că emoțiile contează și suntem prezenți.

Exemple de răspunsuri validante:

  • Mda, și mie îmi sună confuz.
  • Chiar a spus asta? Și eu aș fi furios.
  • Ah, ce trist! Îmi pare rău…
  • Ai tot dreptul să fii mândru de tine! E o adevărată reușită!
  • Mă bucur mult pentru tine! Ai muncit foarte mult ca să ajungi în acest punct.

Exemple de răspunsuri invalidante:

  • O să fie bine. / O să fii bine.
  • Putea fi mai rău!
  • Măcar nu ai pățit ca … (X sau Y)
  • Gândește pozitiv și vei trece peste asta!
  • Nu-ți mai fă atâtea griji, lucrurile se vor rezolva.
  • Asta nu e mare lucru. Exagerezi!
  • Ce gânduri ridicole ai!

Avem întotdeauna nevoie de validare de la ceilalți? Sau putem să ne-o oferim și nouă înșine?

În primul rând (și mai ales!) e necesar să ne-o oferim nouă înșine. Atunci când îți recunoști calitățile tale și rezultatele pe care le-ai obținut, nu ești narcisist. Atunci când te apreciezi pentru reușitele tale (dar fără exagerare), nu ești egocentric. Dacă nu te apreciezi pe tine însuți, vei avea o tendință de a nega validarea pe care o primești: „Ah, mi-a spus asta doar așa… De fapt, nici el nu credea ce zicea despre mine.”. Sau, poți ajunge să devii însetat după validarea celorlalți, care te vor percepe ca fiind enervant(ă) și te vor evita.

Nu te sfii să te lauzi pe tine însuți: meriți să te apreciezi atunci când faci un lucru bun. Lasă ca lauda din partea celorlalți să fie doar cireașa de pe tort. Validarea emoțională este o metodă puternică de a-ți arăta sprijin și apreciere pentru tine însuți, dar și pentru ceilalți.