Anxietatea de testare este resimțită ca un nivel excesiv de îngrijorare înainte, în timpul şi/sau după situaţii legate de testare (uneori acompaniate de simptome fizice) în legătură cu consecinţele unor posibile rezultate slabe.

O situație de evaluare este o situație în care o persoană este evaluată prin raportare la un anumit standard extern de performanță. Această situație implică, de obicei, posibilitatea succesului sau a eșecului, iar consecințele unei astfel de situație sunt semnificative în ceea ce privește scopurile și valorile persoanei.

Anxietatea de testare este resimțită ca un nivel excesiv de îngrijorare.

Anxietatea de testare reprezintă o dificultate frecvent întâlnită, fiind susținută și de cercetările din domeniul psihologiei, ce confirmă procentul mare al persoanelor ce prezintă acest tip de anxietate – aproximativ 40%.

Anxietatea de testare este resimțită ca un nivel excesiv de îngrijorare înainte, în timpul şi/sau după situaţii legate de testare (uneori acompaniate de simptome fizice) în legătură cu consecinţele unor posibile rezultate slabe. Pentru unii, anxietatea de testare este o afecţiune emoțională cronică, care îi obligă să facă faţă unor rezultate dezamăgitoare care nu reflectă acurat cunoştinţele lor.

Cercetările psihologice au arătat că emoția negativă cea mai pregnantă este anxietatea, urmată de sentimentul de neajutorare și disconfort, iar printre emoțiile pozitive se numără speranța și bucuria, deși, la un nivel mai redus.

Anxietatea de testare
Imagine: Necunoscut(ă) , Necunoscut(ă)

Efectele negative ale anxietății asupra performanțelor obținute la teste sunt cauzate în primul rând de gândurile de îngrijorare. Centrarea pe eșec, auto-evaluarea sinelui sau învinovățirea distrag atenția persoanei de la gândurile relevante și utile pentru realizarea sarcinii, și prin urmare, diminuează în mod real șansele de obținere a unor rezultate bune.

Dacă anxietatea este foarte intensă, persoana se simte copleșită, paralizată emoțional și cognitiv.

În general, se consideră că anxietatea este benefică pentru învățare și performanță. Da, este benefică în cantități mici-moderate. Multe persoane relatează că dacă nu se simt stresate înaintea unui test, nu sunt motivate să învețe și nu vor avea o bună performanță. Această credință nu este în conformitate cu studiile de specialitate, fiind valabilă doar pentru anumite situații de testare și doar în situațiile în care anxietatea are niveluri moderate. Dacă anxietatea este foarte intensă, persoana se simte copleșită, paralizată emoțional și cognitiv, nereușind să-și continue sarcina și să ajungă la rezultatele dorite.

Neliniștea aceasta nu reprezintă doar o stare mentală. Persoanele chiar o trăiesc în corpul lor, astfel că mușchii devin încordați, respirația este accelerată, palmele transpiră, gâtul se usucă, stomacul se strânge (de unde și senzația de durere de burtă care poate să nu fie închipuită).

Indiferent cât de general sau de specific o numim, anxietatea este un proces complex, manifestându-se prin:

Simptome cognitive

Îngrijorări de genul „Dacă o să…?”, „Dacă nu o să...?”, „ Vai de mine!”, „Nu pot să mă concentrez.”, „Nu o să-mi amintesc nimic.”, „Examenul ăsta e îngrozitor.”, „Nu sunt în stare să-mi organizez gândurile.”

Simptome fiziologice

Dureri de cap, de burtă, transpirație a palmelor, lipsă de concentrare simtome emoționale: frică, furie, dezamăgire, tristețe, neajutorare simptome comportamentale: agitație, evitare, nereușită școlară / academică / la locul de muncă


Anxietatea de evaluare apare de obicei atunci când:

Persoana se află într-o situație de evaluare dificilă sau importantă pentru ea, pe care o percepe ca fiind amenințătoare; Persoana consideră că nu are suficiente resurse pentru a face față situației (ex. nu a învățat destul, nu se poate concentra în situația de examen, nu poate face față atitudinii agresive a evaluatorilor)

Persoana anticipează în mod negativ consecințele unui eșec în situația de evaluare (ex. „Dacă iau o notă mică înseamnă că sunt prost.").

Câteva recomandări pentru o mai bună gestionare a anxietății de testare:

  • Cunoaște-ți înclinația personală spre anxietate – pentru a-ți conștientiza tendința de exagerare a amenintărilor presupuse în situațiile de evaluare
  • Dezvoltă-ți deprinderi de organizare a timpului și a studiului – Cum mă pregătesc cel mai eficient? Când îmi ofer momente de pauză?
  • Descoperă-ți stilul de învățare – vizual, auditiv, kinestezic
  • Monitorizează-ți progresul în învățare