Mulți oameni nu cunosc anxietatea pentru ceea ce este cu adevărat, ci mai degrabă cred că este ceva în neregulă cu ei înșiși.
Anxietatea socială este caracterizată de o teamă intensă și persistentă de a fi evaluat negativ de ceilalți. Persoana se teme că va acționa (sau că va avea manifestări anxioase) într-un mod umilitor sau jenant, iar situațiile sociale sau de performanță sunt evitate sau îndurate cu mare dificultate.
Persoanele care au anxietate socială se simt amenințate de situațiile sociale și au tendința să le evite. Sunt foarte îngrijorate că vor face ceva rușinos, vor spune ceva prostesc și ceilalți îi vor judeca. Este normal să simțim anxietate în anumite situații sociale, din când în când. Realist vorbind, mulți dintre noi ne simțim anxioși atunci când suntem nevoiți să vorbim în fața unui grup numeros. Însă, anxietatea socială devine o problemă atunci când te afectează zi de zi, te împiedică să-ți trăiești viața și să te bucuri de ea. Dacă simți că aceste lucruri ți se aplică, nu ești singur. Anxietatea socială este una dintre cele mai întâlnite tipuri de anxietăți. Partea bună este că există numeroase strategii prin care poți folosi energia fricii, astfel încât să îți trăiești viața pe care ți-o dorești.
Persoanele care au anxietate socială se simt amenințate de situațiile sociale și au tendința să le evite
Mulți oameni nu cunosc anxietatea pentru ceea ce este cu adevărat, ci mai degrabă cred că este ceva în neregulă cu ei înșiși. Unii sunt mai preocupați de simptomele fizice ale anxietății (senzații în stomac, bătăile inimii, respirația incontrolabilă), în timp ce alții cred despre sine că sunt ciudați, slabi, defecți sau că sunt pe cale de a înnebuni. Din păcate, aceste gânduri formează un cerc vicios în care persoana se simte prinsă, ceea ce o face să resimtă și mai multă anxietate și să pună și mai multă presiune pe sine.
Anxietatea socială este o frică extremă de ceea ce ar putea gândi ceilalți oameni despre noi, frica de a nu fi judecați. Analizând mai profund, ne dăm seama că, de fapt, nu numai de judecățile oamenilor ne temem cel mai mult, ci și de reacțiile noastre emoționale la judecățile lor. Cu alte cuvinte, ne temem să ne simțim rușinați, vinovați, respinși sau umiliți în propria noastră minte pentru că noi vom fi nevoiți să trăim mai departe cu acea imagine (șifonată) despre sine.
Anxietatea socială este una dintre cele mai frecvente tulburări de anxietate și, totodată, una dintre cele mai răspândite afecțiuni emoționale. Aproximativ 8% dintre oameni se confruntă cu simptome de anxietate socială la un moment dat în viață.
Fără ajutor și fără intervenții psihologice potrivite, anxietatea socială poate persista ani la rând și poate afecta relațiile, studiile, cariera și starea generală de bine (calitatea vieții). Cu toate acestea, multe persoane nu caută sprijin de specialitate. Uneori, pentru că le este greu să vorbească despre ceea ce simt, iar alteori pentru că ajung să creadă că timiditatea excesivă, teama de a fi judecate sau disconfortul în situații sociale fac pur și simplu parte din felul lor de a fi.
Anxietatea socială apare mai ales în perioada adolescenței, dar poate să apară și începând cu vârsta de 5 ani, în timp ce diagnosticarea cu anxietate socială după 30 de ani este destul de rar întâlnită, putând însă să apară în contextul unor cerințe sociale noi (de exemplu, promovarea la muncă, ce implică vorbitul în public).
Cauze
Nu există o singură cauză cunoscută a anxietății sociale, însă se consideră că factorii biologici și de mediu joacă un rol semnificativ. Anxietatea socială poate apărea ca urmare a unei combinații de factori. Unele persoane au, încă din copilărie, o inhibiție comportamentală (sunt mai rezervați) și o sensibilitate crescută la critica sau evaluarea (negativă) a celorlalți. Experiențele dificile din copilărie (precum respingerea, umilirea sau alte situații neplăcute) pot contribui și ele la dezvoltarea acestei anxietăți. De asemenea, există și o componentă genetică (înnăscută). Persoanele care au rude apropiate ce se confruntă cu această dificultate emoțională pot avea un risc mai mare de a dezvolta, la rândul lor, anxietate socială.
Cum se manifestă
Manifestările anxietății sociale pot fi sub forma: palpitațiilor, tremuratului, transpirațiilor, tensiunii musculare, senzație de gol în stomac, gură uscată, căldură/frisoane, înroșire, dureri de cap.
Cele mai întâlnite situații în care se manifestă anxietatea socială sunt atunci când se inițiază și se menține o conversație, în cazul vorbitului public, la ocazii „speciale” (petreceri, întâlniri), într-o conversație telefonică, atunci când suntem în centrul atenției, etc.
Nimănui n-o să-i placă de mine!
Cei care suferă din cauza anxietății sociale, au tendința să aibă gânduri negative despre ei înșiși și despre ce se va întâmpla în situațiile sociale, precum:
- „Nimănui n-o să-i placă de mine!”
- „Voi spune ceva prostesc.”
- „Mai bine tac, că eu oricum nu știu ce să spun.”
- „Voi face ceva stupid și ceilalți vor râde de mine.”
- „Sunt mai puțin atractiv decât ceilalți.”
- „Nimeni nu va vorbi cu mine.”
- „Voi deveni și mai anxios și ceilalți vor observa asta!”
- „Ceilalți vor crede că sunt plictisitor.”
- „Voi face o greșeală și ceilalți vor crede că-s prost.”
- „Mai bine tac, să nu vorbesc prostii.”
Cum se întreține anxietatea socială
În general, evitarea întreține anxietatea. Evitarea situațiilor sociale întreține și amplifică anxietatea socială. E normal să vrei să eviți lucrurile de care ți-e teamă. Cu toate acestea, evitarea te ține pe loc și nu-ți mai oferă posibilitatea de a învăța că tu poți face față situațiilor de care te temi și nu mai reușești să-ți dezvolți abilitățile sociale.
Un pas important în reducerea anxietății sociale implică expunerea la situațiile de care te temi
Ce se mai întâmplă este că, atunci când resimt anxietate, persoanele se angajează în strategii de evitare sau fac lucruri pentru a se simți mai în siguranță sau pentru a preveni ca temerile lor să devină realitate (de exemplu, cer multe reasigurări de la ceilalți pentru a se convinge că totul este în regulă sau că nu s-au făcut de râs).
Ce poți să faci
Primul pas în gestionarea anxietății sociale este să o înțelegi mai bine: cum se manifestă la tine, când se manifestă, ce simți, ce faci în acele momente, etc.
Învață să te relaxezi. Cei care au anxietate socială se simt foarte inconfortabil, și, în consecință, corpul este mai mereu tensionat, ca și cum ar fi pregătit să o ia la fugă sau să se ascundă. Practicând frecvent exerciții de relaxare, vei putea să „dai volumul” mai încet simptomelor fizice ale anxietății, fapt care te va ajuta să fii mai pregătit în fața situațiilor sociale.
Expune-te cu grijă - a face față anxietății sociale și a o diminua presupune mult exercițiu, deci multă practică. Ia-o încet și ai răbdare cu tine. Începe cu situații mici, în care te simți suficient de confortabil, apoi „mărește doza” cu o situație în care simți că ai un oarecare control. Redau mai departe niște exemple. În timpul conversațiilor, încearcă să te concentrezi pe ceea ce spune celălalt, nu pe teama de a fi judecat. Oferă răspunsuri puțin mai elaborate, povestește o experiență sau împărtășește o opinie personală. Poți, de asemenea, să vorbești deschis cu o persoană de încredere despre ceva important pentru tine sau să suni pe cineva și să aveți o conversație. Aceste exerciții simple te pot ajuta să câștigi mai multă încredere în situații sociale.
Activități de zi cu zi - Sunt și câteva lucruri pe care le poți face în viața de zi cu zi pentru a-ți menține starea de bine și pentru a preveni agravarea anxietății: activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată, gestionarea stresului și timpul petrecut alături de cei față de care te simți apropiat pot avea un impact pozitiv asupra sănătății emoționale. Pentru unele persoane, practicile spirituale sau activitățile care oferă sens și conectare pot să fie, de asemenea, o sursă importantă de echilibru.
Este util și să fii atent la consumul de alcool sau alte substanțe pentru că acestea pot amplifica simptomele anxietății pe termen lung, chiar dacă uneori par să ofere o ușurare temporară.
La fel de important este să comunici deschis cu medicul sau psihologul tău, să pui întrebări și să te implici activ în procesul de îngrijire a sănătății tale. Dacă alegi să implementezi anumite strategii pe cont propriu, este recomandat să discuți despre acestea cu specialistul care te sprijină, astfel încât abordarea să fie cât mai eficientă.
Nu în ultimul rând, este recomandat să faci psihoterapie. Ea oferă un mediu de susținere pentru a-ți exprima temerile și îngrijorările fără a fi judecat și te ajută să îți dezvolți noi abilități pentru a-ți reduce anxietatea și a te simți mai bine în pielea ta. Ca imagine de ansamblu, psihoterapia îți poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și te poate ajuta să te simți mai confortabil în situații sociale. Anxietatea se va diminua pe măsură ce terapia avansează.
Important de reținut
Adu-ți aminte că gândurile pe care le ai în anumite situații sociale sunt doar presupuneri despre ce se va întâmpla, nu sunt fapte. Persoanele cu anxietate socială au tendința să supraestimeze gradul de pericol în situațiile sociale. Astfel că, un pas important în acest sens este dezvoltarea unor modalități mai realiste și utile de gândire. Însă, așa cum am scris mai sus, înainte de acest pas, este esențial să identifici ce fel de gânduri îți populează mintea în situațiile sociale.
„Totul ia timp și timpul ia tot” - cred că acest citat se aplică foarte bine în cazul anxietății: ca să poți să înveți să-ți gestionezi stările emoționale, ai nevoie de timp și de convingerea că vrei să schimbi ceva în viața ta, iar dacă nu faci nimic, în final timpul ia tot. Nu poți să fugi de cine ești și nici nu trebuie. Poți să te oprești din alergat, poți să nu te mai prefaci că ești altcineva (în special față de tine) și să mergi să înveți cum să-ți fie mai bine.
Aș vrea să evidențiez faptul că nimeni nu este perfect și că toți facem greșeli. De asemenea, este nerealist din partea noastră să ne gândim că toți ne vor plăcea sau că vor fi de acord cu ce spunem. Ție îți place de toată lumea din jurul tău? Nu cred… Anxietatea este de multe ori, o experiență intimă, pe care ceilalți nici nu o observă. Și chiar dacă o fac, asta nu înseamnă că te vor evalua negativ. Ba din contră, unii vor reacționa pozitiv la faptul că te simți anxios și vor încerca să te facă să te simți confortabil. Este normal să fii imperfect, căci și tu ești o ființă umană, ca noi, ceilalți.
Dacă vrei să nu mai suferi singur(ă) în tăcere, să te cunoști mai bine și să deblochezi ceea ce este blocat, îți recomand cu încredere să începi un proces psihoterapeutic în acest sens.
0 comentarii
Spune-ți părerea
Câmpurile marcate cu * (steluță) sunt obligatorii.
NU înregistrăm date cu caracter personal, cum ar fi adresa de e-mail, adresa IP sau alte informații care vă pot identifica. Stocăm doar datele introduse în formularul de mai sus.