Atunci când un partener suferă de gelozie patologică, se ajunge în relație ca partenerul „acuzat" să își consume mult timp și energie pentru a-i oferi asigurări celuilalt, pentru a nu-l provoca, pentru a-l mulțumi, ceea ce nu se întâmplă niciodată...

Gelozia nu este o emoție ușor de dus. E o emoție complexă, fiind un amestec de frică și furie: frica de a pierde persoana dragă și furia că aceasta ar putea fi interesată de alte persoane. Persoana geloasă ar vrea să controleze și să posede ființa pe care o dorește pentru a o împiedica să plece.

E o emoție complexă deoarece gelozia ascunde neîncrederea în sine. Fără să-și dea seama, oamenii se îndoiesc de capacitatea lor de a putea fi iubiți. Cred că dacă partenerul își va da seama de asta, îi va părăsi pentru o persoană mai bună. Gelozia care devine excesivă poate otrăvi relația de cuplu. Persoana geloasă este într-o mare suferință, însă nu este scutită nici persoana cu care formează un cuplu. Acest mod de a relaționa va distruge cuplul, în cele din urmă. Atunci gelozia devine patologică. Adesea apare în forme mai radicale la bărbați, se materializează în scene provocate de evenimente banale, urmate de regrete. Este recurentă și adesea e însoțită de agresivitate.

Dependența nu este iubire. Frica de singurătate nu este iubire.

Există o credință foarte populară că gelozia vine dintr-un sentiment nobil de iubire, însă această credință este eronată. Gelozia vine din neîncrederea în propria persoană și, implicit, din neîncrederea în partener și se exprimă prin dorința de a poseda, a controla.

Gelozia și controlul în relație
Imagine: Alexander Krivitskiy , Unsplash.com

Câteva cauze ale geloziei

Pur și simplu, există oameni care prin natura lor sunt suspicioși, geloși, lipsiți de încredere atât în propria persoană, cât și față de partener sau oamenii din jur. A avea încredere în oameni (în general) și de partener (în particular), ține de structura noastră internă, mai degrabă decât de realitatea înconjurătoare.

Rana de abandon - În spatele geloziei și a nevoii de asigurare/control în relație se află adesea o teamă puternică de abandon, gândul că nu ești suficient de bun pentru celălalt (pentru partener), iar acesta urmează să te părăsească pentru o persoană mai bună. Teama aceasta are întotdeauna rădăcini mai vechi (a luat naștere în relațiile și experiențele trecute) și ajunge să fie reactivată și întreținută în relațiile din prezent.

Teama de a fi singur și nevoia de fuziune - persoana apelează des la celălalt pentru a lua decizii și pentru a se descurca în viață, are o autonomie psiho-emoțională limitată.

Teama de excludere, de respingere, de a nu fi important (sau destul) pentru celălalt.

Stima de sine scăzută - nu te consideri suficient de bun ca cineva să fie în relație cu tine și astfel, te temi în permanență că vei fi părăsit(ă).


Între grija exagerată și gelozie/posesivitate, există o bază comună: dependența. Dacă la dependență se adaugă agresivitatea, ostilitatea sau furia precum și sentimentul de „mi se cuvine, e al meu", atunci e foarte posibil să întâlnim manifestări ale geloziei/posesivității și, în cele din urmă, chiar agresivitate în relație.

Justificare și loialitate

De exemplu, sunatul (sau cu alte cuvinte, verificatul) din „din oră în oră" nu mai e grijă, ci e obsesie și probabil va deveni din ce în ce mai accentuată. Posesivitatea va duce la o situație nefavorabilă, în ceea ce-i privește pe ambii parteneri (nu doar unul!). Faptul că trebuie să-ți justifici loialitatea este un semn de alarmă în ceea ce privește bunăstarea cuplului, mai ales dacă deja ai adus dovezi multiple într-o situație în care nu ai „călcat strâmb” față de partenerul care este nesigur pe el, posesiv. Nu ne posedăm partenerii, deși unii cred asta, din diverse motive. Nu-l ținem pe partener în lesă.

O relație în care te simți controlat este un prizonierat, nu o relație. Când răspunzi unor idei nefondate, ești predispus(ă) să te încarci emoțional, iar persoana care te acuză poate interpreta emoțiile pe care le afișezi ca fiind „indicii” că ascunzi ceva, de exemplu. Nu ai nicio obligație să suporți temerile (adică geloziile) partenerului, fie ele justificate sau nu. E obositor să te justifici mereu, e o mare pierdere de energie și vitalitate. Cu cât mai mult i se va spune că „nu se întâmplă nimic“, cu atât mai convins va fi de faptul că „ceva se întâmplă“.

O relație în care te simți controlat este un prizonierat, nu o relație.

Scenele de gelozie extremă reprezintă o reacție exagerată care denotă pe de o parte lipsa de încredere în sine, iar pe de altă parte, o atitudine capricioasă și controlatoare. Să ne readucem aminte că gelozia nu este legată de tine de fapt, ci de personalitatea partenerului. Astfel că, indiferent ce vei face tu, nu vei putea să-l convingi de fidelitatea ta. De multe ori, gelozia excesivă duce în timp la violență verbală și fizică. Din păcate, omul ce are în permanență sentimentul de gelozie în loc să construiască o relație, face prizonier din persoana cu care este în cuplu.

Nimic nu justifică controlul excesiv, obsesia, violența verbală sau fizică, abuzul emoțional sau psihologic într-o relație! Este datoria fiecărui partener să își controleze acest comportament, să trateze cauzele lui, să lucreze la vindecarea rănilor și a stimei de sine scăzute. Nu există „Te iubesc" dar „nu îmi pasă cum te simți". Tocmai pentru că te iubesc îmi pasă de felul în care te simți! Este nevoie de un efort comun și de o disponibilitate comună pentru a rezolva problemele care apar.

Nu există „Te iubesc" dar „nu îmi pasă cum te simți". Tocmai pentru că te iubesc îmi pasă de felul în care te simți!

De cele mai multe ori, persoana geloasă are un istoric de viață greu, presărat cu abandonuri și cu stimă de sine scăzută sau oscilantă, cu o imagine distorsionată despre sine (lucru care se reflectă și în relații) și, tocmai de aceea, are nevoie un travaliu psihoterapeutic. Este extrem de dificil pentru cupluri să-și rezolve problemele de gelozie pe cont propriu.

Întrebări pentru tine

  1. Ce fel de relație este aceea în care un partener este controlat de celălalt și nu există încredere?
  2. În ce fel te simți în această relație?
  3. Aceasta este viziunea ta despre o relație, în care unul „obosește” pe celălalt cu gelozia și îl forțează să se justifice permanent?
  4. Ce câștigi rămânând blocat(ă) într-o o astfel de relație?

Nicio relație, oricât de nefericită ar fi la prima vedere, nu continuă dacă nu aduce celor implicați anumite beneficii, beneficii care nu întotdeauna sunt evidente (ci sunt inconștiente).

Ce să faci dacă ești într-o relație încărcată de gelozie

Ai grijă de securitatea ta emoțională și integritatea ta fizică. Pune limite acolo unde simți nevoia. Clarifică-ți felul în care vrei să-ți trăiești relația de iubire. Adu-ți aminte că NU poți schimba oamenii dacă aceștia nu vor o schimbare sau nu simt nevoia de o schimbare.

Dependența nu este iubire. Frica de singurătate nu este iubire. Posesivitatea nu este iubire. Gelozia nu este iubire.

O relație alături de o persoană care se îndoiește constant de tine și proiectează asupra ta diverse scenarii nefondate, duce la o viață lipsită de bucurie. Gelozia patologică nu are nimic de-a face cu iubirea.